Alergarea matinala

In fiecare dimineata alerg in parc.

Sunt norocos – la doua minute de mers de locuinta exista un parc destul de mare pentru un oras aglomerat in care sa alerg. Asfaltul aleilor nu este perfect, are denivelari si crapaturi din cand in cand, cate o radacina a unui copac si-a facut loc pe sub el, vechimea lui este de vreo treizeci, patruzeci de ani, dar conditiile de alergare, per total, sunt bune.

Ma trezesc in jur de 5 si jumatate si, fara sa ma gandesc prea mult, in zece, cincisprezece minute, pornesc, facand cateva exercitii cu bratele pe drum. Traversez o sosea, apoi intru in parc, unde timp de cateva minute imi fac incalzirea.

Apoi pornesc sa alerg, fara sa ma grabesc, intr-un ritm linistit, de anduranta.

Inspir si expir doar pe nas. Reglarea respiratiei a fost un exercitiu de durata – acum ceva vreme nu reuseam sa respir decat pe gura. Apoi, incet, incet, am inceput sa respir doar pe nas, reglandu-mi ritmul astfel incat efortul sa imi permita sa fac acest lucru fara sa depun efort.

In timp, respiratia a devenit una linistita, adanca, astfel incat succesiunea sa s-a potrivit cu ritmul pasilor, fara sa mai existe un efort suplimentar in aceasta sincronizare.

Racoarea diminetii dispare dupa cativa pasi, vremea devenind un aspect secundar. Daca ploua puternic, evit sa alerg, desi sunt alergatori care cauta tocmai astfel de vreme.

Vorbind de vreme insa, spectacolul diminetii pe cer este special. Norii au diferite forme, soarele se ridica incet si ii lumineaza in nuante diferite, coroanele copacilor isi schimba si ele culoarea pe masura ce lumina creste in intensitate. Aceasta variatie insotita de vantul care misca frunzele copacilor reuseste sa imi tina atentia concentrata pe ceea ce vad in jurul meu, prin exercitiu indelung, desi, atentia are tendinta naturala sa se abata asupra gandurilor.

Ca si atunci cand meditez, gandurile tind sa imi umple mintea cu prezenta lor si in alergare. De multe ori am impresia ca alergarea creaza conditiile ca mintea sa sara si mai abitir, sprintara, de la un gand la altul, de la ce s-a intamplat ieri la job sau in trafic pana la grijile zilei care incepe si ramane acolo, intepenita printre ganduri.

Bineinteles, focusul trebuie adus inapoi, cu blandete, spre ceea ce ma inconjoara si trece pe langa mine in timp ce alerg, la pasarile care stau pe lac sau cauta de mancare printre trestii, la verdeata de pe micile pante de cativa metri si la cerul atat de variat. Chiar si atunci cand nu exista niciun nor pe cer, nuantele acestuia se schimba rapid dimineata, trecand printr-o infinitate de culori si gradienti, de la gri, la violet si rosu aprins.

 

Atunci cand alergarea nu era un exercitiu zilnic, ci doar ocazional, ma gandeam la cat mai am de parcurs pana la final. Ceva imi spunea sa ma opresc, sa renunt, efortul devenea, mai ales spre final, covarsitor. Acum insa, dupa ani de alergat, ma pomenesc ca ajung de multe ori la final fara sa imi dau seama, miscarea a devenit naturala si nu ma mai copleseste.

Nu alerg mult, cinci, poate sase kilometri, ghidat si de traseul care urmeaza marginile un lac pe langa care trec. Distanta nu este atat de importanta, cat exercitiul de a mentine focusul pe ceea ce este in jurul meu, pe simturile care imi transmit informatii despre aer, temperatura, pe culorile care ma inconjoara.

Exista o bucurie a alergatului atunci cand treci peste ceea ce poate fi coplesitor in primele sale faze. In plus, atitudinea care spune “nu pot sa fac asta”, aproape in orice domeniu, este diminuata. Antrenamentul fizic inseamna si o pregatire mentala, iar asta se stie de cand lumea.

A trece dincolo de discomfort ma ajuta sa privesc lucrurile din jurul meu intr-un mod special, sa apreciez ceea ce am, lucru pe care il fac mai rar acasa. Sau mai bine zis ma ajuta sa imi reamintesc lucrurile pe care le uit cateodata atunci cand fac activitati obisnuite.

Este cea mai buna modalitate de a-mi incepe ziua. Completat apoi de cateva minute de meditatie si poate de cateva randuri scrise, de cateva pagini citite, formeaza cu totul o dimineata perfecta care imi transmite o buna dispozitie care dureaza cel putin cateva ore. Iar in unele perioade, chiar intreaga zi…

Anunțuri