Ai rabdare

Procrastinarea este o idee extrem de vehiculata in ultimii ani, cu conotatii de cele mai multe ori negative. A ajuns un fel de sperietoare, maine, poimaine, va fi si personajul rau sau capcaunul din basmele pentru copii. Si nu ma gandesc la Shrek cand spun asta…

Inclusiv pe acest site, am pomenit despre efectele procrastinarii si despre cum sa lupti, in cativa pasi, impotriva acesteia.

Adam Grant, psiholog organizațional, a studiat procrastinarea in detaliu, la diferite niveluri si a prezentat rezultatele studiilor intr-o conferinta TED.

A pornit de la exemplul unui start-up la care a fost invitat sa participe ca investitor: un site de e-commerce care urma sa vanda ochelari – dupa sase luni, aproape de lansare, site-ul era departe de a fi gata, iar cei care participau la colaborare nu pareau foarte productivi, isi vedeau si de joburile de baza, de zi cu zi, si nu depuneau mari eforturi in finalizare, etc.

A refuzat sa investeasca in aceste conditii. Dupa cativa ani insa, site-ul a ajuns sa fie evaluat la un miliard de dolari.

Studiul a inclus ulterior cazuri de la precrastinare (situatia in care termini ce ai de facut cu mult inaintea termenului limita), trecand prin procrastinare moderata, pana la procrastinare cronica, severa, evaluand creativitatea si multimea ideilor care reieseau din proiectele monitorizate.

A rezultat o curba care isi avea maximul, in privinta ideilor, in dreptul procrastinarii moderate si care descrestea spre minim in cele doua capete (precrastinare, respectiv procrastinare cronica).

Practic cei care se grabeau sa termine un proiect si cei care il amanau la infinit aveau cele mai slabe rezultate. In schimb, cei care isi alocau un timp moderat de procrastinare lasau ideile sa dospeasca si astfel obtineau, pe termen mediu, rezultate mult mai bune.

Practic, ideea, o data expusa, ramanea in mintea celui care avea sa finalizeze proiectul, in timp ce se ocupa cu altceva (procrastina), apoi revenea la suprafata cu mai mare forta.

Alaturi de acest obicei, a observat la oamenii care au idei originale, in general, ca sunt pregatiti si pentru esecuri.

Multe din ideile lor nu izbandesc, dar cei care incearca des planuri noi, cei care invata din esecuri si nu se opresc de teama unei nereusite, sunt printre cei care au succes, in cele din urma.

Adam Grant concluzioneaza: „Ai nevoie de o multime de idei mai putin reusite, pentru a avea si cateva idei foarte bune.”

Oricare dintre noi am trecut prin extremele negative: productivitatea care ni se cere de multe ori la locurile de munca este un inamic al creativitatii. Un designer care trebuie sa termine intr-un termen scurt, limitat, ceva nou, inovativ, obtine rezultate mult mai slabe decat in proiectele personale, unde poate nu este atat de presat de timp si poate sa revina, constant, asupra proiectului, facandu-l mai competitiv, prin cautarea unor cai alternative de imbunatatire.

Pe de alta parte, am avut cu totii proiecte neglijate, uitate, intr-o eterna procrastinare, care ne apasau efectiv prin prezenta lor, abandonate intr-un sertar sau intr-un folder.

Solutia este mentinerea focusului (si a focului) constant asupra idei, evitarea abandonarii si, in special, sa nu te grabesti sa termini ceva foarte repede (as spune chiar „la repezeala”).

A tine lucrurile intr-un status „in progres” pana atunci cand ai sentimentul ca intr-adevar este o reusita, poate fi o cale spre succes sau originalitate.

Anunțuri